De mult timp planuiam aceasta tura in partea de vest a Bucegilor cu plecare din Bran si cum timp nu am mai avut sa mergem in Parang am schimbat rapid planul cu o tura de 3 zile in Bucegi.
Intram in Bran si ne indreptam spre Poarta unde lasam si masina in parcarea de la baza partiei de schi si dupa 10' de echipare pornim in sus spre cabana Malaiesti pe traseul Clincea.


suim pe langa partia din Bran,


echipa mea de baza Geo si Dia,


dupa o bucata buna prin padure iesim in sfarsit in gol alpin,


peisajul este deosebit, aceasta parte de vest a Muntilor Bucegi este pentru mine cea mai frumosa si mai neumblata de turisti datorita lungimii traseelor,


suntem in prima treime a traseului, suntem odihniti si ne arde si de glume,


cei 2 strajeri la intrarea in Tara Minunilor :)))


la ce a ramas din lacul Tiganesti ne uitam cu atentie la cainii de la stana ce incep sa latre si sa se apropie amenintator de noi,


cand incepem sa coboram panta abrupta de deasupra cabanei Malaiesti pe langa cruce, Dia gaseste campioana fregutelor ce parea mai degraba o capsuna,


ajungem fara sa ne mai punem frontalele la Cabana Malaiesti,


cate o ciorba de fasole acompaniata de visinata de acasa si la urma o mamaliga cu branza si carnati ne da senzatia potrivita,


dimineata ne trezim si ne pregatim intr-un ritm de vacanta,


dupa o masa copioasa o cafea este binevenita,


ne propunem o tura pana la Omu cu plecare prin Hornul Mare si intoarcere prin Bucsoiu - Brana Caprelor,



urcam spre a doua caldare glaciara a Malaiestiului,


suntem inconjurati de o cetate de stanci,


vreme mai buna nici ca se putea,


cele doua hornuri ni se infatiseaza in toata splendoarea lor,


noi o luam pe cel din dreapta - Hornul Mare al Malaiestilor,


incepem urcarea printre bolovani,


cand si cand mai gasim cate un cablu pe care e bine sa il eviti din cauza sarmelor care ies din el si a ruginii,


soimii patriei ...


inca putin si iesirea din horn este dupa colt,


lasam in urma caldarile si hornul,


de aici avem o plimbare "de vara" pana la Omu,


o intalnire cu capra neagra, nu singura de altfel, la intoarcere vom mai vedea 2 grupuri de capritze,


la Omu ca de obicei aglomeratie ca pe bulevard asa ca intram rapid sa luam o ciorba si o iahnie cu carnati la preturi cam piperate si portii mici ca sa nu zic minuscule si o luam din loc inapoi spre Malaiesti,


pentru varietate desigur ca o luam pe alt drum - prin Bucsoiu si Brana Caprelor,


si a doua surpriza din acea zi dupa capritza neagra urmeaza sa ne vedem umbra proiectata pe un covor de ceata si  inconjurata intr-un halou de curcubeu, ne-am gandit si noi ca numai Mami putea sa ne faca  aceste surprize "de dincolo", Dumnezeu sa o odihneasca in pace,



o luam la stanga pe Brana Caprelor,


poteca se strecoara pe la baza stancilor, nu e indicat drumul cand e vreme rea,


soarele ne incalzeste placut dupa vantul care ne-a racorit putin pe Bucsoiu,


ne apropiem de cabana,


trecem si o mica bucata echipata cu lant,


soarele se pregateste sa mearga la culcare,


ajungem la cabana odata cu inserarea, mancam ceva rapid si ne ducem la culcare,



diminata la micul dejun primim vizita cailor albi ce pasc langa cabana, interesati de ce se poate gasi de mancare prin cosurile de gunoi,


ne echipam rapid si plecam spre casa tot prin Hornul Mare,


pe horn intalnim "oaia belita" - la propriu de data asta, probabil jucase rol de cina lui Mos Martin in noaptea ce trecuse,


peisajul cu care eram obisnuiti din ziua precedenta cu mai putin soare de data asta,


ajunsi sus o luam pe cruce rosie la vale prin Valea Gaura,


foarte interesanta aceasta Vale Gaura, pacat ca nu avem timp de zabovit prea mult,


avem privilegiu de a fi printre putinii care calca pe aici, pe drum am intalnit doar 3 grupuri: unul de spanioli, unul de elvetieni si doar unul de romani !!!


descataram bucatele mici cand cu fata cand cu spatele,


cu adevarat frumos este tot ce ne inconjoara,


iepurasii mei de munte,



mai avem si cate o bucata unde ne ajutam de cablurile fixe instalate,


in urma noastra incep sa se adune ceva nori pe creste,



lasam in urma Valea Gaura ce aduna norii de ploaie deasupra,


pornim intins mai departe, de la Polite indicatorul ne arata cel putin inca 2 ore pana in Bran, nu pierdem timpul si o luam prin padure mai departe; ajungem la masina destul de obositi dupa trei zile de ture sustinute doar Geo era un iepurasi zglobiu care topaia de colo, colo si zicea: parca am obosit putin :))) Ne dezechipam rapid si pornim spre casa cu o scurta oprire sa mancam ceva in Bran si cum pornim cu masina incepe si ploaia, asa noroc de vreme mai zic si eu:)))

Mihai,